Prințișor revoltat

Nu mă mai iubește, gata. A făcut coaliție cu mama care îi face toate mendrele, îi dă drumul noaptea pe la trei dacă atunci vrea mușchii lui să iasă la plimbare. Nu am nici o șansă de reabilitare. Vreau să îl fac să nu mai dea deșteptarea la cinci. Să aibă bunul simț să mă aștepte să mă trezesc după care, ducă-se. Și reușisem să ajung la niște rezultate. Dar s-a prins că o poate manipula pe mama care îi dă drumul la cel mai firav mieunat. Are somnul ușor, se trezește la cel mai mic sunet și, dacă tot s-a trezit, se mai uită la televizor, mai face una-alta la bucătărie. Și îl dă și pe odor afară. Cred că la fel se întâmplă cu bunicile și mămicile. Degeaba face mama eforturi cu un copchil răzgâiat dacă vine bunica din urmă și dărâmă totul.

Astă noapte iar m-a scos din sărite. Iar l-a apucat mieunatul pe la două. Și nu în gura mare, ușureeeel, încetuuuuuc… Dar ce folos că mi-ai stricat somnul. Mă, taci din gură, mă… El iese din cameră și intră în sufragerie. Și după o vreme iar îl aud. Mă dau jos nervoasă din pat și mă duc după el. Îl găsesc lângă patul manei, privind-o cum doarme și pregatindu-se pentru un nou miau subtil, până o trezește. La capul ei. Tu-ți mămăliga ta de nesimțit, deci tu ți-ai propus să îi strici somnul cu precizie, să o bați la cap până se trezește! L-am fugărit înapoi în dormitor și l-am certat monstru.

Dimineață binenteles că tot mama i-a dat drumul afară. Acum l-am băgat în casă, i-am dat să mănânce… Cică să facem pace. A mâncat și s-a dus în sufragerie. Suntem certați, dragă? Serioooos? Să te văd eu cine te mai scoate din ghearele lui Smardoi. Și cine te mai bagă în casă. Că mama îți dă ea drumul afară dar o să te aducă în brațe acasă când o zbura porcul.

Lasă un comentariu