Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 21 martie 2010

Ce mai fac? Mersi bine :))

V-am lasat fara povesti o perioada. Am primit o gramada de mesaje pe Facebook vizavi de articolul „Mea Culpa” si cele cateva care au mers cu el. Am fost intrebata de ce am sters articolul.L-am sters pentru ca efectul pe care l-a avut nu era cel dorit de mine. Comentariile facute de patru persoane mi-au lasat un gust amar. Ciudatenia cea mare e ca nu ati comentat pe blog, mi-ati scris separat… E ciudat, de ce trebuie sa-mi scrieti mie? De cine va e frica, dragii mei? Daca mie nu mi-e frica de ce credeti ca nu imi e? Pentru ca innecatului nu-i mai este frica de apa? Credeti si voi ce s-au straduit unii sa ma faca sa cred  , spunand ca sunt singura mea spectatoare, ca nu sunt in stare sa umplu o sala si alte rautati?… Atunci de ce am atatia prieteni pe Facebook? Doar pentru ca acestia vor sa faca  networking? Asa credeam si eu la inceput si nu ma deranja ideea. Dar mesajele?…

 Marea voastra intrebare ramane:de ce sa nu mai slujesc folkului? De ce ma las influentata de parerea a patru persoane?

 E o decizie inteleapta sa nu mai slujesc folkul pentru ca e singura zona in care unii improasca cu noroi iar cei care te iubesc tac malc. Iar cand se intampla o nedreptate… nimeni nu se revolta. Nici colegii de breasla, nici publicul.  Retragerea mea nu face rau nimanui. Pur si simplu nu mai e crucea mea. Nu mai era demult…

 Imi pare doar rau ca nu ii vad pe scena in recital pe preferatii mei. Pe cei pentru care am intrat in proiectul Folk You de fapt.Oameni ca ei nu se baga in seama cu tupeu, sunt vulnerabili, iar colegii de breasla se pricep foarte bine sa le planga de mila.

 Tot ce am realizat la Mamaia cu ceva ani in urma a fost biletul meu de voie catre industria muzicala romaneasca. Am fost ca un cetatean roman care a castigat la loteria vizelor dar s-a incapatanat sa ramana in tara. E timpul sa simt ca sunt o cantautoare de inalta cota artistica.

 V-am povestit cum a fost la preselectie la Mamaia? Am avut niste emotii… Eu eram o vocalista autodidacta formata in festivaluri de folk. Era in 2003, iar eu ma formasem ca artista „as” folk intre anii 1995-1999.( Artistii „as” erau pentru mine aceia care isi castigasera acest „statut” avand cel putin trei trofee castigate in tara. Cand mergeam la un concurs folk  – aveam efectul „s-a dus trofeul, a venit Maria”, efect care nu putea fi combatut decat de prezenta altui as- si abia atunci lupta devenea interesanta.)  la Mamaia insa aveam handicapul de a nu fi absolventa de scoala de arta ca toti ceilalti candidati la sectia interpretare a festivalului Mamaia. Ma gandeam cu realism ca fiecare mare oras al Romaniei are o scoala de arta care da anual absolventi talentati, majoritatea dintre ei cu experienta de concurs formata din timpul festivalurilor pentru copii. Eu ma calisem in concursuri de folk avand exemplu pe folkisti contemporani precum Catalin Ungureanu, Ovidiu Mihailescu, Cristi Dumitrascu… Oameni pe care eram convinsa ca nu-i voi ajunge niciodata din urma. Dar acum dadeam fata cu realitatea. Cu acesti vocalisti trebuia sa ma bat daca voiam sa fiu cineva in tara asta. Stateam in asteptare intr-unul din studiourile Prima Tv, intr-o cladire alaturata se dadea preselectie pentru Star Factory. Era acolo inclusiv actuala…Noemi, in forma ei initiala  🙂 . Fie si numai faptul ca eram acolo si imi asteptam randul pentru a convinge ca sunt o vocalista demna de bagat in seama si tot era ceva. Imi doream foarte mult  sa castig preselectia pentru ca in acest fel dadeam credibilitate mai mare genului folk care nu are o scoala oficiala. Odata admisa, normal ca, din reflex, am dorit sa castig locul intai. Am castigat preselectia dar nu am luat locul intai – si nu mi-e rusine. A fost castigat de Razvan Crivaci (nu stiu cum se scrie corect J ) si tot el a luat si trofeul in acel an – lucru extrem de rar , de obicei era castigat ori de cineva de la creatie, ori de cineva de la slagare. Dar m-am scos anul urmator. M-am batut cu cei mai bine cotati compozitori ai Romaniei si am castigat si aceasta preselectie. Iar in concurs am luat cel mai important premiu al vietii mele.

 Sa-mi explice si mie cineva de ce nu mi-am vazut eu de treaba mea si m-am intors iar la folk? Nu-i nevoie, mi-am adus aminte zilele trecute. Un moment penibil care m-a facut sa ma intreb carui gen apartin eu de fapt.  Eram la machiaj la Eurovizion 2005 cand am concurat cu „Learn to Say Good-bye” si a intrat Moculescu si a aruncat o urare „Mult noroc!” apoi m-a vazut pe mine si a precizat „…vocalistelor…” M-a demoralizat foarte tare. Sunt foarte impresionabila. Am cantat foarte slab in concurs, imi pierise toata forta. Omul acela poate nu stia ca imi castigasem prestigiul de vocalista participand la concurs la Mamaia cot la cot cu vocalisti antrenati in scoala de arta.

 E tarziu acum sa mai arat cu degetul la x sau la y. Trebuie sa stiti ca imi place foarte mult muzica. Asta e ceea ce ramane in picioare. E greu de crezut ca o sa apuc sa-mi mai vad favoritii in concert. Majoritatea s-au imprastiat in toata lumea pentru ca nu exista solutii pentru folkistii care nu se pot promova singuri. Dar sunt baieti mari, o scot ei pana la capat…

 Carui gen voi sluji? Am intentionat sa devin solista de gotic. Am vocea si forta necesara pentru a fi o foarte buna solista de gotic a acestei tari. Poate singura. Dar nu… Sau nu deocamdata. In astfel de proiecte e mare nevoie de o trupa pe masura. Tarja Turunen, Sharon de la Within Temptation sau Ann Lee n-ar fi cine sunt daca nu ar fi existat forta trupelor „Nightwish”, „Evenescence” sau „Within temptation”…

Ce trebuie sa stiti e ca vreau sa recuperez timp si sa-mi  ascult piesele adaptate la secolul 21.  Sa exist in industria muzicala romaneasca. Sa pun la bataie toata priceperea mea de compozitoare dar mai ales de artist-interpret cu scoala de actorie la bord. Fara imagine , fara videoclip totul mi se pare absolut inutil.   Mi-am dorit dintotdeauna sa fiu promovata printr-un videoclip si abia astept sa-mi pun in valoare si talentul actoricesc.Am mare noroc ca dau bine pe sticla, ca ma iubeste camera. Sunt foarte aproape de a-mi vedea visul cu ochii si sper sa va bucurati la fel de mult alaturi de mine (aceia care chiar va bucurati pentru mine…)

Poate voi da cand si cand mici concerte cu chitara. Dar va fi in regim „members only”…

Reclame

Read Full Post »